Succesul unei noi institutii juridice cum este mediereatrebuie sa se vada in marirea eficientei sistemului juridic in ansamblu. Iar aceasta se reflecta in micsorarea nevoilor de resurse umane si financiare, scaderea intervalului de timp alocat litigiilor si de ce nu, reducerea energiei si nervilor consumati in mod obisnuit pentru solutionarea dosarelor in sistemul actual de stat.

Avantajele medierii pentru magistrati

Cand vorbim despre avantajele medierii trebuie sa luam in calcul ca in fiecare an, in instantele romanesti se solutioneaza aproximativ 2 milioane de cauze. Astfel, in anul 2008, cele 179 judecatorii au inregistrat un volum total de 1.221.007 cauze (cuprinzand dosarele rulate, adica stocul existent la 31 decembrie 2007 la care se adauga dosarele nou intrate); la nivelul celor 41 tribunale si celor 4 instante specializate a fost inregistrat un numar de 616.547 cauze; volumul de activitate al celor 15 curti de apel civile a fost de 165.191 cauze, cuprinzand fonduri, apeluri si recursuri.

In ansamblul cauzelor deduse judecatii in anul 2008, 274.019 dosare au fost inregistrate in materie penala si 1.728.726 dosare in materie civila in sens larg, incluzandu-se practic toate materiile care nu sunt de sorginte penala: cauze comerciale, cauze de drept administrativ, cauze de drept funciar, cauze de dreptul familiei etc. Cum procedura medierii se poate aplica in orice cauza ce tine de materia civila si doar partial in materie penala, teoretic aproximativ 80% din cauzele aflate pe rolul instantelor ar putea fi solutionate prin mediere.

Numarul judecatorilor din Romania este teoretic de 4500. De aici rezulta ca, in medie, fiecare solutioneaza aproximativ 445 de dosare. E un numar care in Europa se incadreaza in limite acceptabile. Problema este ca in realitate numarul judecatorilor este mai mic. Aceasta pentru ca un numar de 500 posturi sunt vacante din cauza pensionarilor in masa generate de instabilitatea statutului magistratilor fata de politica guvernantilor de afectare a salariilor sau pensiilor magistratilor. De asemenea, multe posturi sunt vacante din cauza unor detasari inacceptabile aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii in tot felul de institutii care nu tin de sectorul de justitie. Daca mai adaugam si judecatorii aflati in concedii de maternitate sau de paternitate, se explica de ce numarul mediu de dosare solutionate in cursul anului 2008 este urmatorul: 632 cauze pe judecator la Judecatorii, 800 de cauze pe judecator la Tribunale si 595 cauze pe judecator la Curtile de Apel. Sunt instante unde s-au solutionat chiar si peste 1000 cauze pe judecator in anul 2008.

Recunoscuta sau nu oficial, supraincarcarea este o problema a sistemului judiciar dinBucuresti si Romania ce dureaza de ani de zile. Nimeni nu stie care e numarul optim al judecatorilor dintr-o instanta, dupa cum nimeni nu stie care e numarul optim de dosare pe care un judecator le poate solutiona anual sau intr-o sedinta de judecata in conditii de inalt profesionalism. Aceste aspecte, la care adaugam legislatia inadecvata din Romania care permite multiple amanari ale solutionarii dosarelor si imposibilitatea administrarii probelor de pe o zi pe alta, fac ca in unele instante judecatorii sa aiba de solutionat intr-o sedinta de judecata un numar mare de dosare (de la 50 la 300), ceea ce impiedica o examinare riguroasa a lor si favorizeaza producerea greselilor profesionale.

Gasirea unor solutii manageriale de micsorare a numarului de dosare (de exemplu, prin fixarea unei limite maxime a numarului de dosare pentru primul termen), dar mai ales al unor solutii legislative (de exemplu, dezincriminarea unor infractiuni, stabilirea unor conditii de admisibilitate a actiunii intr-o faza preliminara) sunt necesare. In acest context,medierea pare o solutie care sa impiedice partile in a se adresa instantei pentru orice problema litigioasa.

Asadar, pentru cauzele solutionate prin mediere mai inainte de sesizarea instantei, in timp se va obtine o scadere a numarului dosarelor aflate pe rolul instantelor. Pentrucauzele solutionate prin mediere in timpul proceselor, judecatorii nu vor mai trebui sa isi motiveze in mod detaliat solutiile, limitandu-se la a lua act de acordul partilor; evident, in acest caz exercitarea cailor de atac nu si-ar mai gasi rostul, ceea ce va duce si la scaderea numarului de dosare aflate pe rolul instantelor de control judiciar. In toate situatiile, judecatorii vor castiga timp pentru a studia mai mult si mai bine celelalte dosare si legislatia aplicabila lor. Ceea ce va duce, inevitabil, la o scadere a timpului si la o crestere a calitatii actului de justitie in dosarele in care este necesara cu adevarat interventia unui magistrat pentru lamurirea situatiei de fapt si de drept in cadrul unui litigiu.

Pentru sistem, aceasta va presupune reducerea de catre stat a unor cheltuieli sau, poate, alocarea lor mai judicioasa pentru dosarele ramase pe rol. Pentru societate in ansamblu,medierea ar putea in timp duce la cresterea gradului de tolerare a comportamentelor neconvenabile si la un alt nivel de solutionare a litigiilor.

Avantajele medierii pentru parti

Cand vorbim despre avantajele medierii trebuie sa luam in calcul ca in Romania justitiabilii fac plangeri si cereri pentru orice. Gradul de toleranta la actiunile usor vatamatoare ale altora impotriva noastra este unul redus, accesul la justitie este relativ usor, iar existenta instantelor in fiecare localitate importanta din Romania explica numarul mare al dosarelor. Ceea ce partile nu intrevad atunci cand promoveaza actiunea sunt sansele de a castiga procesul, timpul cat va dura acesta si cheltuielile finale ale demersului judiciar.

In privinta primului aspect, justitia romana sufera de problema lipsei de jurisprudenta unitara. Datorita legislatiei deficitare dar si a unei exacerbari a rolului judecatorului in interpretarea legii, nu putine sunt situatiile in care actiuni similare  sunt solutionate in mod diferit de judecatori din instante din judete diferite sau uneori chiar din aceeasi instanta. Oricum, prin intermediul medierii niciuna dintre parti nu este stigmatizata ca perdant.

Cu privire la durata de solutionare a cauzelor, datele statistice oficiale arata ca pentru fiecare etapa de judecata media este de 6 luni. Realitatea este insa ca sunt cauze ce trateaza subiecte importante pentru parti, cum ar fi cauzele funciare, de dreptul muncii sau de familie care dureaza inadecvat de mult. Astfel, de exemplu, intotdeauna va fi prea indelungat termenul de un an pentru ca un parinte sa obtina o hotarare judecatoreasca definitiva care sa stabileasca un program de legaturi personale cu copilul sau incredintat celuilalt parinte spre crestere si educare. Evident, medierea ar determina accelerarea solutionarii litigiului.

In fine, legea prevede o anumita taxa de timbru pentru a introduce o actiune in justitie. La aceasta se adauga taxele pentru copierea actelor din dosar, taxele pentru promovarea cailor de atac, onorariile destinate avocatilor pentru fiecare cale promovata. In conditiile in care sunt posibile un numar de mai multe rejudecari in cazul comiterii de catre judecator a unor greseli ce impun reluarea ciclului procesual, cheltuielile totale nu pot fi anticipate. Daca mai adaugam si pierderile suferite de parti ca urmare a trecerii timpului rezultate din nefolosirea obiectului judecatii, vedem ca cifra poate fi mai ridicata.

Fata de aceste aspecte este preferabila, cu siguranta, apelarea la mediator care ar presupune cheltuieli financiare reduse dar, mai ales, reducerea timpului de solutionare a diferendelor si obtinerea unui rezultat multumitor pentru toate partile implicate.

Cand vorbim despre avantajele medierii trebuie sa luam in calcul ca justitia romana sufera de problema lipsei de jurisprudenta unitara. Datorita legislatiei deficitare dar si a unei exacerbari a rolului judecatorului in interpretarea legii, nu putine sunt situatiile in care actiuni similare sunt solutionate in mod diferit de judecatori. Oricum, prin intermediulmedierii niciuna dintre parti nu este stigmatizata ca perdant.

Medierea se fundamenteaza pe principiul win-win, principiu in conformitate cu care fiecare dintre parti are ceva de castigat si nu exista invinsi. Un punct forte al medierii fata de rezolvarea diferendului prin metoda clasica de solutionare a litigiilor este si celeritatea procedurii.

Legea prevede o anumita taxa de timbru pentru a introduce o actiune in justitie. La aceasta se adauga taxele pentru copierea actelor din dosar, taxele pentru promovarea cailor de atac, onorariile destinate avocatilor pentru fiecare cale promovata.

In situatia in care judecatorii comit erori, procesul trebuie rejudecat de o instanta superioara. Intr-o atare situatie este dificil de estimat cat de mari vor fi cheltuielile totale ale unui justitiabil.

Fata de aceste aspecte este preferabila apelarea la mediator care ar presupune cheltuieli financiare reduse dar, mai ales, reducerea timpului de solutionare a diferendelor si obtinerea unui rezultat multumitor pentru toate partile implicate.

Un alt avantaj al medierii este acela ca intreaga procedura se desfasoara cu respectarea principiului confidentialitatii.

Astfel, daca medierea a avut succes si conflictul a fost solutionat, se incheie un Acord de mediere care consfinteste vointa partilor, iar instanta va pronunta, la cererea partilor, ohotarare de expedient. Conform acestor din urma dispozitii, partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.

Calea medierii duce la posibilitatea identificarii unei solutii care sa satisfaca interesele tuturor partilor si prezinta numeroase avantaje:

Partile pot ajunge la solutii care sa raspunda nevoilor acestora, avand deplina putere de decizie asupra finalitatii demersului intreprins in cadrul medierii;

Prin mediere partile pot negocia obtinerea unei solutii convenabile pentru toti cei implicati in conflict;

Prin mediere se evita cheltuielile de judecata, taxele de timbru, onorariile expertilor;

Prin mediere se economiseste timp si se evita stresul generat de un litigiu derulat in fata instantei de judecata;

Prim mediere e evita expunerea publica a probleme

Share →